9 ani, 7 luni şi 2 săptămâni

În momentul când aştern pe hârtie aceste rânduri, exact de atâta timp îi „reprezintă” pe românii din Ungaria preşedintele AŢRU, Traian Kreszta. Predicatul l-am pus în ghilimele pentru că, de fapt, nici până azi nu ştim ce anume face (sau ce caută) Kreszta în fruntea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria.
Ştim însă că nu i-a crăpat obrazul săptămâna trecută, cu doar o zi înainte de şedinţa comună a guvernelor român şi maghiar, să declare în presa maghiară că aşezarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Jula „nu a fost pregătită în mod profesional” şi că „şi la Comisia Mixtă Interguvernamentală au fost diverse discuţii pe tema statuii”. Primul şi singurul partid care a sărit imediat şi s-a aliat cu părerea lui Kreszta a fost Fidesz-ul din Jula. Partidul de opoziţie al primăriţei din Jula i-a reproşat acesteia că a informat opinia publică doar cu câteva zile înainte de plănuita aşezare a pietrei de temelie a monumentului lui Şaguna şi că, prin asta, a provocat un scandal în oraş. Deci, Kreszta a dat apă la moară, sculându-i pe cei de la Fidesz în capul primăriţei. (Probabil asta îi este pedeapsa primăriţei, pentru că nu a lăsat să ajungă şcoala românească din Jula pe mâna AŢRU.) Culmea este că preşedintele AŢRU, care este viceprimar al Bătaniei şi consilier judeţean din partea partidului socialist, este coleg de partid cu primăriţa Julei! Deci, printr-o singură declaraţie, Kreszta a făcut o trădare multiplă: 1. a trădat cauza Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria şi voinţa de a amplasa în faţa Catedralei din Jula statuia mitropolitului Andrei Şaguna; 2. a trădat şi a minţit întreaga comunitate românească din Ungaria, în numele căreia participă la tratativele bilaterale româno-maghiare şi la şedinţele comune ale celor două Guverne; 3. a pus în situaţie de batjocură minoritatea română din Ungaria, aliindu-se în idei cu extrema dreaptă maghiară, şi lăsând loc unor comentarii xenofobe şi anti-româneşti etc. (Să citiţi numai forumurile de pe internet ale ziarelor judeţene şi o să vedeţi cum nu mai suntem scoşi din „büdös oláh”!)
Numele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria este pătat – poate pentru totdeauna – de apariţia fenomenului de etnobusiness în Ungaria. Precum şi numele lui Kreszta. Cei cu care Kreszta&comp. s-au prefăcut că se luptă cu 10 ani în urmă, ne-românii care nu au nici o legătură cu limba, cultura, tradiţiile românilor, azi stau, mersi comod, în Adunarea Generală a AŢRU, precum şi în 12 dintre aşa-zisele autoguvernări româneşti de sectoare şi în Autoguvernarea Românească din Capitală. Dacă am putea să adunăm sumele pe care aceste reprezentanţe ne-româneşti le primesc anual de la statul maghiar ca fiind destinate comunităţii româneşti, ne-am izbi de multe zeci de milioane de forinţi, care se cheltuiesc în numele nostru, pe spinarea noastră. Şi Ungaria se mândreşte cu asta, lăudându-se, de exemplu la şedinţele comune de guvern, că dă bani pentru românii din ţară. Nu-i adevărat! Dă bani pentru cei care îi asimilează pe români!
Vinovaţi pentru toate aceste lucruri nu sunt numai cei care le comit, ci şi cei care le permit. Şi le permit deja de zece ani atât Guvernul Ungariei, cât şi cel al României. Ba mai mult, prin recunoaşterea actualei Autoguvernări pe Ţară a Românilor, Budapesta şi Bucureştiul legitimează etnobusiness-ul. La întâlnirea de marţea trecută a comunităţii române cu premierul Tăriceanu ştiţi cu ce s-a prezentat Traian Kreszta? Cu un proiect comun Bătania–Pecica. Am prevenit de multe ori, atât demnitarii cât şi diplomaţia română, că simplul fapt de a sta la aceeaşi masă cu Kreszta&comp. reprezintă o recunoaştere tacită a acestei adunături nereprezentative, cu consecinţe dintre cele mai grave pentru comunitatea românească din Ungaria. Compromiterea, deocamdată de moment, a proiectului Andrei Şaguna este un exemplu. Ce credeţi, Mitropolitul Baron Andrei Şaguna ar fi stat la masă cu Traian Kreszta?
Eva Iova
(Editorial din Foaia românească, 31 octombrie 2008)

Pro şi contra statuii lui Andrei Şaguna la Jula

În timp ce presa din România nu prea scrie nici după zece zile despre scandalul izbucnit în jurul amplasării statuii lui Andrei Şaguna la Jula, presa din Ungaria şi, mai ales, forumurile de pe internet sunt pline de declaraţii anti-româneşti şi comentarii de ură la adresa românilor din Ungaria. Toată presa maghiară, şi nu doar cea de extrema dreaptă, prezintă figura mitropolitului român ca fiind un înverşunat antimaghiar, deci nu are ce căuta pe teritoriul Ungariei o statuie a lui Şaguna.
Partidul Fidesz-MPSZ din Jula a dat publicităţii un comunicat în care, ataşându-se la părerea preşedintelui AŢRU, Traian Kreszta, consideră că decizia amplasării unei statui a lui Şaguna nu a fost bine pregătită şi că asta a provocat un scandal la Jula. Viceprimarul Erdmann Gyula, fost director al Arhivei din Jula, merge mai departe. Într-un articol publicat în săptămânalul local „Gyulai Hírlap”, acesta descrie pe scurt activitatea lui Şaguna, acordând o parte mai însemnată neprieteniei lui cu ungurii: „Este incontestabilă responsabilitatea lui în izbucnirea şi răspândirea revoltei înarmate a românilor contra revoluţiei maghiare din Ardeal.” Domnul viceprimar probabil nu ştie, că ce e bine pentru unii, nu întotdeauna este bine şi pentru alţii. Ceea ce s-a întâmplat atunci în Ardeal nu a fost o revoltă, ci o revoluţie românească, pe picior de egalitate cu cea maghiară. Din cauza obtuzităţii maghiare şi mai ales a lui Kossuth, care vroia o singură naţiune, de limbă maghiară, în Transilvania, s-a ajuns la o confruntare armată între cele două tabere. Şi încă ceva: în timp ce trupele „revoluţionare” maghiare au ucis civili şi au distrus biserici româneşti, trupele de „revoltă” ale românilor conduse de eroul nostru naţional, care ar merita mai mult decât Bălcescu o statuie în Ungaria, au bătut armata revoluţionară maghiară de i-au mers fulgii. Asta, aşa pentru informarea domnului „istoric”.
În continuare cităm, în traducerea noastră, argumentele lui Erdmann contra amplasării statuii lui Şaguna la Jula: „Planul statuii (lui Şaguna – n.n.) la Jula este mai mult decât o greşeală. La tratativele de la Sibiu, unde s-a discutat şi despre problema statuii, partea maghiară probabil că nu a fost bine informată; sperăm că aşa a fost, pentru că asta ar fi o greşeală de iertat, nu însă şi acordul conştient cu un plan care jigneşte sentimentele, demnitatea şi respectul faţă de morţi al maghiarimii.
Noi, aici la Jula, suntem mulţi cei care (urmând exemplul nobil al înaintaşilor) suntem adepţii înflăcăraţi ai colaborării paşnice, corecte şi ai respectului reciproc al naţionalităţilor maghiară, română şi germană. Nutrim speranţa că românii de bun simţ, bine informaţi şi interesaţi în colaborarea paşnică vor înţelege poziţia noastră contra statuii plănuite, şi nicidecum nu va considera aceasta ca o poziţie duşmănoasă.
Ştim că Şaguna a făcut mult bun învăţământului şi culturii române şi a avut un mare merit în despărţirea bisericilor ortodoxe română şi sârbă, în anul 1864, în obţinerea independenţei bisericeşti a românilor. Dar nici asta nu justifică amplasarea statuii lui pe teritoriul Ungariei.”
Zilele trecute, şi Uniunea Organizaţiilor Civile din Jula a dat publicităţii un comunicat referitor la acest subiect, care este de cu totul altă părere:
„Prezidiul Uniunii Organizaţiilor Civile din Jula respectă memoria istorică progresivă a tuturor popoarelor, naţiunilor şi naţionalităţilor, deoarece în conştiinţa tuturor naţiunilor există nume care sunt rostite cu evlavie şi există evenimente istorice, care – şi numai prin denumirea lor – iradiază demnitate, poruncesc linişte.
În memoria poporului român, episcopul Andrei Şaguna este întruchiparea dezvoltării, a ascensiunii. Prin amplasarea statuii se va comemora acest fapt istoric. Toată lumea are dreptul la amintire, aşa cum o avem şi noi. Din acest motiv, sprijinim ideea amplasării statuii.” Semnează dr. Fábián Mihály, preşedinte.
La întâlnirea din 21 octombrie, la Seghedin, a premierului României Călin Popescu-Tăriceanu cu comunitatea românilor din Ungaria a luat parte şi ministrul român al culturii, Adrian Iorgulescu, care i-a informat pe cei prezenţi că problema amplasării statuii lui Şaguna la Jula este stabilită cu partea maghiară, nu se mai pune sub semnul întrebării, iar Ministerul Culturii de la Bucureşti a ales deja şi sculptorul care va realiza monumentul. Un comunicat publicat pe site-ul ministerului român informează: „Decizia privind organizarea Concursului de creaţie plastică pentru realizarea Monumentului «Andrei Şaguna» a fost luată de către Ministerul Culturii şi Cultelor, ca urmare a acordului realizat cu ocazia celei de-a treia Reuniuni Interguvernamentale Româno–Ungare, din anul 2007. Amplasamentul Monumentului a fost stabilit într-un spaţiu public semnificativ, aflat în zona Parcului Catedralei Ortodoxe Române din oraşul Jula (Gyula – Ungaria).
În data de 13. 10. 2008, Ministerul Culturii şi Cultelor a organizat Concursul public de creaţie plastică pentru realizarea Monumentului „Andrei Şaguna”, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2584/03.10.2008 privind organizarea Concursului de creaţie plastică pentru realizarea Monumentului Andrei Şaguna în oraşul Jula (Gyula), Ungaria.
Comisia de Jurizare a concursului, formată din: Virgil Ştefan Niţulescu – Secretar General M.C.C. – preşedinte, Mihai Oroveanu, director general M.N.A.C. – membru, Ana Maria Zahariade, arhitect – membru, Ioana Vlasiu, istoric de artă – membru, Aurel Vlad, sculptor – membru, Cristian Bedivan, sculptor – membru, Florian Stanciu, arhitect – membru, Monica Morariu, Compartimentul Monumente de For Public, Arhitectură – MCC, secretar tehnic, a primit spre evaluare un număr de 8 propuneri aparţinând artiştilor: Doru Drăguşin, Darie Dup, Krisztina Dup, Cătălin Munteanu, Giulian Dumitriu, Bogdan Iacob, Ioan Ladea, Nicolae Stoica.
Înainte de începerea procesului de evaluare, domnul Virgil Ştefan Niţulescu, preşedintele Comisiei, a făcut o prezentare generală a contextului în care se desfăşoară concursul. Luând la cunoştinţă cele prezentate, Comisia a procedat la evaluarea propunerilor prezentate şi a acordat voturi. Proiectul desemnat câştigător aparţine sculptorului Ioan Ladea”, se arată în comunicatul publicat pe cultura.ro.

Problema statuii lui Şaguna în Ecranul Nostru

Umbra lui Şaguna

Nici prin minte nu mi-ar fi trecut că Andrei Şaguna este atât de cunoscut în Ungaria cum ni s-a demonstrat zilele trecute pe anumite forumuri şi reviste online ungureşti. Toţi aveau părere despre mitropolitul Ardealului, de parcă s-ar învăţa despre el la orele de istorie din şcolile ungureşti. După ce primăriţa Julei a anunţat la o conferinţă de presă că se plănuieşte punerea pietrei de temelie a statuii lui Şaguna în faţa Catedralei Ortodoxe din Jula, Asociaţia „Jobbik Magyarországért” („Pentru o Ungarie mai bună”), filiala din Jula, organizaţie de extrema dreaptă, a dat publicităţii imediat un comunicat în care avertiza că dacă va fi nevoie vor împiedica acest lucru cu propriile lor trupuri. Se zvonea prin Jula că festivitatea va fi „onorată” şi de prezenţa Gărzii Ungare. Poate băieţii au vrut doar să-şi aerisească uniformele... Oricum, nu li s-a oferit ocazia, pentru că inaugurarea s-a amânat.
Ruşinos este că la apelul „Jobbik” au reacţionat pozitiv şi unii consilieri din Jula, ba mai mult şi ziarul judeţean Békés Megyei Hírlap, care a prezentat subiectul într-un stil ultra-naţionalist, atrăgând atenţia încă din titlu că la Jula se plănuieşte inaugurarea statuii unui episcop „anti-maghiar”. Picanteria este că nici unul din cei doi protagonişti principali negativi ai evenimentelor nu sunt maghiari: gălăgiosul şi exhibiţionistul consilier local este de naţionalitate germană, chiar e şi membru în Autoguvernarea Germană din oraş, iar preşedintele filialei „Jobbik” din Jula are o bunică cu numele de Ardelean (Árgyelán). Acesta din urmă probabil ar explica aşa că familia bunicii sale este maghiară, dar a venit din „Erdély” şi de aceea se cheamă aşa. Poate găseşte pe cineva care să-l şi creadă.
Până duminică, când a apărut comunicatul Episcopiei Ortodoxe din Jula, nici o instituţie sau organizaţie românească din Ungaria nu a reacţionat la atacurile aduse memoriei lui Andrei Şaguna. Luni, totuşi, şi-a deschis gura şi preşedintele Autoguvernării pe Ţară, dar mai bine n-ar fi făcut-o. Ca de obicei, şi de această dată, Kreszta a apărat pe oricine, numai interesele comunităţii pe care pretinde că o reprezintă nu. După părerea lui, problema este că „nu a fost pregătită în mod profesional” aşezarea statuii lui Şaguna, dar a criticat şi faptul că cele două Guverne au decis despre acest proiect înainte ca în Comisia Mixtă Interguvernamentală să se fi ajuns la un consens. Mai avem şi noi nişte nelămuriri: în acest colţ întunecat al Europei, comisiile decid peste Guverne? Chiar nimeni nu a observat că această hotărâre a fost luată deja de 11 luni, cu toate că în acest timp şi Comisia Mixtă s-a întrunit de mai multe ori? Şi, mai presus de orice, ce dracu are a face comisia mixtă cu Andrei Şaguna? Noi, românii din Ungaria, vrem această statuie şi nu avem nevoie de „acordul” unor politicieni care, probabil mulţi dintre ei, nici nu ştiu prea bine cine a fost Şaguna.
S-a întâmplat acest circ cu câteva zile înainte de următoarea şedinţă comună a Guvernelor României şi Ungariei, în aceeaşi perioadă când preşedintele UDMR-ului (ce-o fi şi în capul ăstuia?) propune ca în Ardeal să se introducă obligativitatea învăţării limbii maghiare... pentru toţi românii!!! Prostia ungurească se pare că nu cunoaşte limite. După ce şi-au asimilat minorităţile aproape în totalitate, au făcut să ne fie ruşine de ceea ce suntem, să ne lepădăm de limba şi credinţa noastră, să devenim ca nişte maimuţe care dansează şi cântă când este cazul, această populaţie majoritară acum a ajuns să se sperie de o statuie. De statuia lui Şaguna. Să fie oare actual şi azi ceea ce a scris Ioan Lupaş exact cu o sută de ani în urmă? „E posibil să mai aibă numele lui Şaguna şi azi un sunet cam neplăcut – pentru unii! Acest sunet, care seamănă foarte mult a mustrare pentru cei ce nu-şi îndeplinesc datoria conştient şi cu demnitate, va fi bine să-l păstreze şi în viitor. Pentru toţi Românii de bine însă acest nume va trebui să răsune, cât mai des şi mai înteţit, ca o trâmbiţă de chemare la muncă nepregetată, la luptă conştientă şi neşovăitoare, la îndeplinirea bărbătească, fără zăbavă, a datoriilor faţă de lege şi neam…”
Eva Iova
(Editorial din nr. 43 al Foii româneşti, 24 octombrie 2008)

Statuia mitropolitului ortodox agită spiritele la Jula

Săptămâna trecută, la Jula se plănuia depunerea pietrei de temelie a statuii marelui mitropolit Andrei Şaguna, în faţa Catedralei ortodoxe Sf. Nicolae. Iniţiativa s-a amânat din cauza presiunii făcute de Asociaţia „Jobbik” (o asociaţie de extrema dreaptă) şi de avertismentul că la manifestare va participa şi Garda Maghiară.

Prima dată scandalul a fost prezentat numai în presa locală şi judeţeană, ca peste o zi acesta să fie publicat şi de ziarele centrale din Budapesta. În majoritatea scrierilor, figura mitropolitului român Andrei Şaguna, care de altfel s-a născut la Mişcolţ, este prezentată ca fiind un înverşunat anti-maghiar. Partidele şi presa de extrema dreaptă s-au îmbulzit să aducă cât mai multe argumente, de ce nu are loc în Ungaria o statuie a lui Andrei Şaguna, comparându-l tot timpul cu criminalul de război Wass Albert din Secuime, uitând că busturile, statuile, plăcile acestuia împânzesc toată Ungaria, dar şi în Transilvania există deja 6 astfel de monumente. Reacţiile extremiştilor au fost încurajate şi de un comunicat al Uniunii Mondiale a Maghiare, care a cerut la fel să se boicoteze inaugurarea unei statui a mitropolitului ortodox Andrei Şaguna pe teritoriul Ungariei.
Menţionăm că despre amplasarea acestei statui la Jula, în faţa Catedralei ortodoxe, s-a decis deja cu un an în urmă, la şedinţa comună a Guvernelor României şi Ungariei, care a avut loc la Sibiu. Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria a dat publicităţii luni un comunicat, în care se delimitează de toate acuzele extremiştilor maghiari şi argumentează de ce este justificată realizarea unei statui a lui Andrei Şaguna la Jula.

Comunicatul Episcopiei
Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria a luat act cu bucurie de iniţiativa celor două Guverne, Român şi Maghiar, din şedinţa comună care a avut loc în luna noiembrie 2007 la Sibiu, de a sprijini ridicarea la Jula a unei statui a Marelui Mitropolit Ortodox Român al Ardealului, Andrei Şaguna. La 200 de a ani de la naşterea sa, Mitropolia Ardealului a decis ca anul 2008 să fie declarat „An comemorativ Andrei Şaguna”, idee preluată şi sprijinită în acelaşi timp şi de către UNESCO.
Născut la Mişcolţ, oraş aflat în Nordul Ungariei şi având studiile făcute la Pesta, cel care avea să fie viitorul Mitropolit al Ardealului s-a remarcat în mod deosebit prin darurile sale, fiind un reprezentant de seamă al Bisericii noastre Strămoşeşti, de numele lui legându-se realizări importante pentru credincioşii ortodocşi români din Transilvania şi Ungaria: restaurarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, înfiinţarea Institutului Teologic din Sibiu, editarea „Telegrafului Român”, unul dintre cele mai vechi ziare în limba română din Transilvania, organizarea învăţământului românesc prin deschiderea a aproximativ 800 de şcoli poporale româneşti şi multe altele. Tot de numele Marelui Mitropolit Andrei Şaguna se leagă şi elaborarea Statutului Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, după principiile căruia se conduce Biserica Ortodoxă Română până în ziua de astăzi.
Realizările memorabile ale Mitropolitului Andrei Şaguna au contribuit hotărâtor la emanciparea naţional-bisericească a românilor din Transilvania şi Ungaria de atunci.
Reacţiile care au apărut pe plan local vizavi de această intenţie nobilă a Bisericii noastre au fost cu totul nepotrivite şi nefondate. Ţinând cont de faptul că rolul dintotdeauna al Bisericii a fost acela de a Îl sluji pe Dumnezeu şi pe credincioşii care o alcătuiesc şi nicidecum de a crea conflicte sau neînţelegeri între oameni sau naţionalităţi, respingem cu hotărâre acuza că am fi dorit să provocăm vreo incitare între cei care trăiesc astăzi în pace în oraşul Jula.
Dorinţa noastră de a ridica statuia Mitropolitului Andrei Şaguna lângă Catedrala Episcopală din Jula este perfect întemeiată ţinând cont de realizările sale. Considerăm că aceasta va contribui la întărirea identităţii spirituale şi naţionale a comunităţii noastre ortodoxe româneşti din Ungaria şi constituie în acelaşi timp un drept elementar de care se bucură orice minoritate care trăieşte astăzi într-o ţară din Uniunea Europeană.
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria
E.I.

Război românesc pe Hir6

Miercuri a apărut o ştire pe www.hir6.hu despre o întâlnire pe tema dorinţei Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria de a prelua liceul românesc din Jula. Subiectul a pus pe jar multe persoane. Dacă nu credeţi, citiţi pe Hir6. Mai ales comentariile!

Românii din Bătania la "Aktív"