Protestul intelectualilor pentru cauza şcolii româneşti din Jula

Scrisoare deschisă

Reprezentanţi ai instituţiilor româneşti, asociaţii civile, autoguvernări minoritare, personalităţi ale vieţii publice, specialişti, cetăţeni care îşi asumă răspunderea pentru învăţământul românesc din Ungaria protestează împotriva intenţiei conducerii actuale a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria de a lua în propria sa conducere cea mai importantă instituţie instructiv-educativă a comunităţii româneşti, Şcoala Generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu”, precum şi instituţiile anexate, căminul de elevi şi centrul cultural din Jula.

Obiecţia noastră nu e una de principiu. În caz că noţiunea de autonomie culturală ar fi definită în mod mai concret, am considera un lucru firesc ca comunităţile minoritare din Ungaria, implicit şi românimea, să aibă dreptul de a decide asupra tuturor condiţiilor de funcţionare ale instituţiilor lor.

Protestul de faţă se bazează pe următoarele argumente:

• Mai mulţi membri ai Adunării generale a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria nu aparţin minorităţii române din Ungaria, nu vorbesc limba română, nu cunosc tradiţiile culturale ale românilor, iar legea electorală în vigoare nu garantează ca în viitor autoguvernarea pe ţară a românilor să fie alcătuită numai din români.
• De la înfiinţarea ei, Autoguvernarea pe Ţară nu a elaborat şi nu a prezentat în faţa opiniei publice nici o concepţie instructiv-educativă.
• Nu şi-a expus punctul de vedere cu privire la soluţionarea satisfăcătoare a şcolilor bilingve cu un efectiv redus şi a şcolilor în care limba română este obiect de predat.
• Nu are nici o concepţie cu privire la îmbunătăţirea învăţământului în general, intensificarea învăţământului bilingv şi al predării limbii române.
• După o pregătire adecvată şi o coordonare cu toate părţile în cauză, preluarea şcolilor trebuie începută cu şcolile cele mai periclitate.
• Prima şcoală desemnată spre a fi preluată este cea mai însemnată instituţie română instructiv-educativă din Ungaria, cu o funcţionare adecvată, drept urmare, aşezarea ei sub sfera de autoritate a Autoguvernării pe Ţară nu ar genera un învăţământ de mai bună calitate, dimpotrivă, ar crea confuzie.
• Luarea în primire nu este pregătită din punct de vedere ideatic, iar Autoguvernarea pe Ţară nu dispune de specialişti pentru îndrumarea învăţământului; nu este cunoscută opinia comisiei pentru învăţământ, problema nu a fost luată în dezbatere.
• În aceste împrejurări, preluarea instituţiei ar da dovadă de iresponsabilitate şi ar duce la decăderea nivelului actual al învăţământului.

De aceea, semnatarii Protestului atrag atenţia tuturor conducătorilor şi membrilor comunităţilor confesionale şi laice care se consideră responsabili de învăţământul românesc, a specialiştilor cu experienţă în domeniul instrucţiei şi educaţiei să recurgă la toate mijloacele legale pentru ca cea mai importantă instituţie instructivă şi educaţională a românilor din Ungaria, Şcoala Generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu” să nu ajungă pe mâna actualei conduceri a Autoguvernării pe Ţară, organizaţie cu o legitimaţie şi o competenţă profesională precară.

Jula, 25 ianuarie 2008