9 ani, 7 luni şi 2 săptămâni

În momentul când aştern pe hârtie aceste rânduri, exact de atâta timp îi „reprezintă” pe românii din Ungaria preşedintele AŢRU, Traian Kreszta. Predicatul l-am pus în ghilimele pentru că, de fapt, nici până azi nu ştim ce anume face (sau ce caută) Kreszta în fruntea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria.
Ştim însă că nu i-a crăpat obrazul săptămâna trecută, cu doar o zi înainte de şedinţa comună a guvernelor român şi maghiar, să declare în presa maghiară că aşezarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Jula „nu a fost pregătită în mod profesional” şi că „şi la Comisia Mixtă Interguvernamentală au fost diverse discuţii pe tema statuii”. Primul şi singurul partid care a sărit imediat şi s-a aliat cu părerea lui Kreszta a fost Fidesz-ul din Jula. Partidul de opoziţie al primăriţei din Jula i-a reproşat acesteia că a informat opinia publică doar cu câteva zile înainte de plănuita aşezare a pietrei de temelie a monumentului lui Şaguna şi că, prin asta, a provocat un scandal în oraş. Deci, Kreszta a dat apă la moară, sculându-i pe cei de la Fidesz în capul primăriţei. (Probabil asta îi este pedeapsa primăriţei, pentru că nu a lăsat să ajungă şcoala românească din Jula pe mâna AŢRU.) Culmea este că preşedintele AŢRU, care este viceprimar al Bătaniei şi consilier judeţean din partea partidului socialist, este coleg de partid cu primăriţa Julei! Deci, printr-o singură declaraţie, Kreszta a făcut o trădare multiplă: 1. a trădat cauza Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria şi voinţa de a amplasa în faţa Catedralei din Jula statuia mitropolitului Andrei Şaguna; 2. a trădat şi a minţit întreaga comunitate românească din Ungaria, în numele căreia participă la tratativele bilaterale româno-maghiare şi la şedinţele comune ale celor două Guverne; 3. a pus în situaţie de batjocură minoritatea română din Ungaria, aliindu-se în idei cu extrema dreaptă maghiară, şi lăsând loc unor comentarii xenofobe şi anti-româneşti etc. (Să citiţi numai forumurile de pe internet ale ziarelor judeţene şi o să vedeţi cum nu mai suntem scoşi din „büdös oláh”!)
Numele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria este pătat – poate pentru totdeauna – de apariţia fenomenului de etnobusiness în Ungaria. Precum şi numele lui Kreszta. Cei cu care Kreszta&comp. s-au prefăcut că se luptă cu 10 ani în urmă, ne-românii care nu au nici o legătură cu limba, cultura, tradiţiile românilor, azi stau, mersi comod, în Adunarea Generală a AŢRU, precum şi în 12 dintre aşa-zisele autoguvernări româneşti de sectoare şi în Autoguvernarea Românească din Capitală. Dacă am putea să adunăm sumele pe care aceste reprezentanţe ne-româneşti le primesc anual de la statul maghiar ca fiind destinate comunităţii româneşti, ne-am izbi de multe zeci de milioane de forinţi, care se cheltuiesc în numele nostru, pe spinarea noastră. Şi Ungaria se mândreşte cu asta, lăudându-se, de exemplu la şedinţele comune de guvern, că dă bani pentru românii din ţară. Nu-i adevărat! Dă bani pentru cei care îi asimilează pe români!
Vinovaţi pentru toate aceste lucruri nu sunt numai cei care le comit, ci şi cei care le permit. Şi le permit deja de zece ani atât Guvernul Ungariei, cât şi cel al României. Ba mai mult, prin recunoaşterea actualei Autoguvernări pe Ţară a Românilor, Budapesta şi Bucureştiul legitimează etnobusiness-ul. La întâlnirea de marţea trecută a comunităţii române cu premierul Tăriceanu ştiţi cu ce s-a prezentat Traian Kreszta? Cu un proiect comun Bătania–Pecica. Am prevenit de multe ori, atât demnitarii cât şi diplomaţia română, că simplul fapt de a sta la aceeaşi masă cu Kreszta&comp. reprezintă o recunoaştere tacită a acestei adunături nereprezentative, cu consecinţe dintre cele mai grave pentru comunitatea românească din Ungaria. Compromiterea, deocamdată de moment, a proiectului Andrei Şaguna este un exemplu. Ce credeţi, Mitropolitul Baron Andrei Şaguna ar fi stat la masă cu Traian Kreszta?
Eva Iova
(Editorial din Foaia românească, 31 octombrie 2008)